Pentru programari si rezervare loc in tabara: 0742.515.754

Distres vs. Eustres

Atunci cand va confruntati cu situatii sau sarcini pe care le percepeti ca fiind amenintatoare sau dificile, de regula dezvoltati raspunsuri sau conduite ce va pot pune pericol integritatea psihica si fizica. Relatia care exista intre psihic si trup este foarte stransa, starea psihica influentand starea de sanatate a corpului. Acest tip de raspuns, ce exprima o reactie generala nespecifica a organismului la actiunea externa a unor factori – agenti stresori – de natura variata (fizica, chimica, biologica si psihica)  poarta denumirea de STRES. Majoritatea oamenilor considera stresul ca fiind o reactie negativa a organismului la factori perturbatori. In realitate exista doua tipuri de reactii la stres:

Una negativa, ce poarta denumirea de distres, de mare incarcatura energetica si cu potential nociv pentru organism, care va impiedica sa dezvoltati mecanisme de coping adecvate solicitarii sau, astfel spus, sa faceti fata cerintelor mediului si care se manifesta prin patru tipuri de reactii:

  • reactii fizice/fiziologice (dureri de cap sau migrene, oboseala, dureri musculare, apetit alimentar crescut sau scazut, insomnii, stare de rau general etc.)
  • reactii cognitive (blocaje in gandire, scaderea capacitatii de concentare, dificultati de reactualizare a informatiilor, diminuarea creativitatii, dificultati in luarea deciziilor, ganduri negative despre Sine, lume si viitor, cognitii pesimiste).
  • reactii emotionale (iritabilitate crescuta, proasta dispozitie, pierderea interesului, instabilitate emtionala, atitudine si conduita oscilanta, anxietate, depresie,( neincredere in viitor)
  • reactii comportamentale (performanta scazuta, lipsa entuziasmului, fumat excesiv, consum exagerat de mancare si alcool, tulburari de somn, comportament impulsiv, comportament agresiv)

Pe de alta parte, exista si o reactie pozitiva la stres,  denumita eustres, ce prezinta incarcatura emotionala moderata, prin intermediul careia reusiti sa va canalizati resursele personale pentru a reduce, stapani si/sau tolera solicitarile mediului.

Eustresul se diferentiaza de distres prin:

  • modul de perceptie a agentilor stresori, in cazul eustresului acestia devenind stimuli cu semnificatie benefica pentru dumneavoastra,
  • excitanti placuti ai ambiantei sau trairi emotionale pozitive ori “palpitante”.
  • tipul consecintelor  pentru organism, care, in cazul eustresului, sunt in general favorabile. In cursul eustresului are loc cresterea secretiei de adrenalina, ca si cresterea endorfinelor cerebrale, ca neurohormonii „moderatori ai placerii“. In eustres apar stari de bucurie, surpriza placuta, triumf, exaltare, veselie, extaz etc.

Stresul benefic, numit si eustres este provocat de competitie, de cerintele motivante din viata de zi cu zi sau de la locul de munca si de dorinta de a duce la bun sfarsit un lucru inceput. Starea de eustres va va ajuta sa gasiti acele strategii care va pot ajuta sa reduceti efectul situatiilor dificile si/sau amenintatoare asupra propriei persoane, sa dezvoltati mecanisme de coping centrate pe problema (presupune confruntarea propriu-zisa cu obstacolul pentru a vedea cum poate fi depasit), ce va vor favoriza realizarea solicitarii, si anume:

  • veti putea evoca o experienta anterioara cand ati avut succes
  • veti solicita informatii si veti cauta mijloace
  • veti elabora un plan de actiune
  • veti re-evalua problema, ce consta in reducerea diferentei dintre gradul de amenintare si resursele dumneavoastra personale, situatia ajungand sa fie perceputa pozitiv.

Starea de distres conduce catre manifestarea unui coping evitant centrat pe emotii (emotiile mult prea puternice va impiedica sa ganditi limpede si sa cautati solutii pentru rezolvarea problemei). Acest tip de mecanism exprima o strategie pasiva, de evitare, mergand spre abandonarea tentativelor de rezolvare a problemei si, chiar, adoptarea unui comportament defensiv (negare, resemnare, fatalism, agresivitate).

DR. Anamaria Iulian- nutritionist si pshiholog clinician, psihoterapeut specializat in terapia copilului si a familiei

Ioana Hatara, psiholog psihoterapeut, specializat in terapia copilului si a familiei