Pentru programari si rezervare loc in tabara: 0742.515.754
0740.191.456

Stresul si somnul

De foarte multe ori, deficultăţiile de a adormi, precum şi trezirile frecvente pe parcursul nopţii pot fi legate de stres.

Definitie:
Somnul = pierdere naturală, periodică şi reversibilă a relaţiilor senzorio-motorii cu mediul exterior.

Cauzele ce duc la tulburări ale somnului

  • Stresul
  • Fumatul excesiv
  • Cofeina
  • Disconfortul fizic
  • Afecţiuni psihiatrice: depresia, etilismul cronic etc.
  • Antidepresivele, hipnoticele,
  • Decalajul orar sau bioritmul schimbat („lucrătorul de noapte”)

Fiziologia somnului
Somnul cuprinde două sau mai multe stări distincte:

  • Somnul REM (rapid eye movement) denumit şi somnul cu vise, somnul paradoxal.
  • Somnul NREM (non rapid eye movement) subdivizat în patru stadii recognoscibile prin aspecte electroencefalografice diferite.

INSOMNIA
Insomnia poate provoca:

  • Prurit ocular datorită scăderii secreţiei lacrimale;
  • Lentoare/vâscozitate în gândire;
  • Iritabilitate exagerată;
  • Iluzii sau halucinaţii auditive sau/şi vizuale

N.B.!
Recuperarea insomniei nu se face prin perioade de somn de aceeaşi durată, ci prin prelungirea somnului REM paradoxa;
Somnul paradoxal (REM)este necesar pentru menţinerea sănătăţii mentale şi pentru recuperarea stării de oboseală;
Somnul REM produce o consolidare a informaţiilor fixare recent, îndeosebi cele dinainte de a adormi.

Perioadele REM
• Somnul REM ocupă un sfert din durata somnului de noapte (1-2 ore), fiind divizat în patru sau cinci perioade pe noapte.
• Prima perioadă REM apare la 80-120 de minute de la adormireşi durează ≈ 10 minute.
• Perioadele ulterioare sunt mai lungi (15-20 de minute) şi majoritatea apar pe parcursul ultimelor ore de somn.
• Somnul REM este mai profund, decât somnul NREM sau lent.
• În timpul somnului paradoxal REM:

  • Atonie musculară → senzaţie de paralizie din timpul viselor
  • Abolirea reflexelor miotatice
  • Mişcări oculare foarte rapide, cu intensitate de 60-70/secundă
  • mioza / midriaza din când în când
  • activitate crescută a sistemului inhibitor descendent al formaţiei reticulare tubulare.
  • Refacerea metabolică, ceea ce explică efectele odihnitoare ale somnului pardoxal.
  • Se intensifică circulaţia cerebrală, creşte consumul cerebral de oxigen şi totodată temperatura creierului.
  • Medicamentele hepatice/sedative afectează negativ tocmai această perioadă REM.

RECOMANDĂRI PENTRU UN SOMN LINIŞTIT

Stiaţi că…paharul cu lapte îndulcit, băut seara la culcare, s+ar putea să nu fie reţeta ideală pentru a dormi?
Un efect sedativ ar putea fi justificat deoarece, laptele este o sursă bună de triptofan, aminoacid precursor al serotoninei, hormonul stării de bine. Dar laptele conţine şi alţi aminoacizi, al căror transport către creier este de regulă favorizat, în detrimentul triptofanului, aşa că, paharul cu lapte se poate transforma într-o reală cauză….de insomnie?

  • Încercaţi să fiţi în pat în jurul orelor 22;
  • Încearcă să adormi şi să te trezeşti la aceeaşi oră zilnic sau….aproape zilnic;
  • Aeriseşte-ţi bine camera înainte de culcare.
  • Nu dormi cu lumina aprinsă!
  • Încearcă să adormi în linişte, dar şi cu….mintea liniştită, deci opreşte-te din învăţat cu cel puţin 30 de minute înainte de culcare.
  • Serveşte cina cu două ore înainte de culcare.
  • Fă o baie călduţă înainte de culcare.
  • Nu dormi în timpul zilei mai mult de o jumătate de oră.

SOMNUL FĂRĂ SOMNIFERE. IMPORTANŢA DIETEI

1. Activarea sistemelor colinergice – print-o alimentaţie bogată în colina si inositol – favorizează perioadele de somn paradoxal (REM).
2. Triptofanul – un aminoacid – alături de vitamina B6 şi nicotinamida (B3), Ca şi Mg produc serotonina, acţionând ca un sedativ natural.